hopes&feelings

Just another WordPress.com weblog

de la mama la fiica.. decembrie 7, 2015

Filed under: Uncategorized — crismanda @ 10:00 pm

mum aIti scriu desi nu iti stiu inca numele, zambetul sau culoarea ochilor.Sper doar sa nu fii roscata si pistruita ( o sa iti povestesc de ce la un moment dat) iar realitatea e ca o sa te iubesc oricum.

Si iti scriu de acum pentru ca imi doresc sa nu fiu deja senila sau sa iti spun ca lucrurile se faceau altfel pe vremea mea.Asa e, nu m-am grabit sa am un copil si nu ma grabesc in continuare, desi sper ca la un moment dat, noi doua sa ne intalnim si sa ma bucur de minunea asta.Sper sa fiu aici cand tu vei fi de varsta mea, dar nu am garantia ca va fi asa sau ca memoria nu va povesti altceva decat realitatea.

Imi imaginez ca vei fi vesela si lipicioasa. Daca sunt suficient de norocoasa cat sa semeni cu mine, nu vei avea o problema sa cazi si sa te ridici. Iti pot spune de acum ca am invatat asta acasa si cred ca se transmite in familie.

Si o sa cresti intr-o minune frumoasa si isteata, care o sa clipeasca din gene si o sa inteleaga lucruri fara sa i se spuna cu punct si virgula.Cred ca o sa ai ceva din zambetul lui taica-tu si din inteligenta lui vie.Si din rasul lui atunci cand nu mai stie pe unde sa scoata camasa ..sau nu are replica la sarcasmul meu.

Realitatea e ca habar nu am cum o sa fie omul asta si nu il cunosc.Daca iti povestesc altceva, tu sa stii adevarul.. Sper doar ca o sa fie un om care sa te iubeasca si sa te sprijine pe tine in primul rand toata viata lui. Apoi, sa ma iubeasca pe mine atat de mult incat impreuna sa iti aratam ca viata poate sa fie asa.. cu bune, cu rele, dar ca lucrurile se rezolva impreuna, mana in mana. Ca trebuie sa inveti sa le iei usor, sa nu fugi si sa nu le complici.Sa iei viata un pic in ras, sa inveti sa simplifici si sa mergi inainte pentru lucrurile pe care le crezi si pentru oameni pe care ii iubesti.

Draga mea, fara oamenii care iti sunt cei mai dragi, nimic nu o sa aiba valoare..Banii in sine nu vor fi un scop ci emotiile si lucrurile pe care le vei trai vor conta cu adevarat.

Ce mi-as dori pentru tine? Sa fii un om bun.Sa ai atata bunatate, incat oricati ani vor trece si vor toci din calitatea asta, inca sa mai ramana multe de dat celor din jur. Sa stii sa te descurci, sa inveti sa muncesti si sa stii cat de important e sa iti cunosti valoarea.Dincolo de oglinda in care o sa vezi o fata frumoasa, sa fie o femeie care stie ce vrea si care stie sa munceasca pentru asta.

Sa te uiti la reguli si sa intelegi de ce sa le respecti. Sa iti cunosti limitele si sa intelegi ce poate fi periculos pentru tine. Sa stii sa ai grija de tine, oricand, oricum.

Sa iti faci prieteni multi, pana in 25 de ani. Jumatate din ei nu vor fi langa tine pana cand faci 35 dar amintirile timpurilor cu ei vor ramane.

Despre oameni?..sau iubiri?

As vrea sa te pot invata ceva.Dar stiu ca oricat mi-as dori sa traiesc in locul tau dezamagiti, dureri..nu o sa pot decat sa te tin de mana, daca o sa fii atat de deschisa cat sa imi spui.Si imi doresc sa fiu atat de buna cat sa stiu sa te ascult si sa iti spun din ceea ce am trait.

Nu te vor ocoli povestile triste. Dar daca as putea sa te invat ceva, e ca oamenii nu sunt mereu langa noi..Eu am crezut pana cum ca pleaca doar daca legea firii ii ia de langa noi, dar legile vietii sunt uneori ceva mai dure. Oameni langa care noaptea se face zi, palavragind la infinit si bucurandu-te de ei, vor aduce nopti albe si reci. Oameni pe care i-ai iubit cu toata inima, vor deveni straini..Strainii vor deveni, peste an, oameni langa care sa stai si sa iti pui capul pe umarul lor si sa plangi. Regulile nu exista aici si niciodata nu stii ce carte vei trage..

Din oamenii care ti-au fost cei mai dragi vor mai ramane cativa.Dar daca esti suficient de norocoasa, vei avea doua maini sa te ajuti.Si cativa prieteni in jur care sa te faca sa zambesti.

Viata ta va merge mai departe daca si tu decizi sa mergi cu ea. Si sa ii zambesti ( pentru ca vei fi la fel de capoasa ca mine..) ..si sper sa iti zambeasca si ea. Pentru ca meriti, fiica mea..

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un comentariu