M-am uitat lung in gradinile celor din jur, tragand cu ochiul la fericirile afisate la poarta fiecaruia..
As minti sa spun ca nu am invidiat sau nu mi-am dorit sa simt si sa ma bucur asa cum altii par sa o faca. Ca nu am tanjit dupa voaluri albe si scancete de copiii, ca nu mi s-a parut niciodata ca asta e ce imi doresc. In acelasi timp mi-am dorit sa las lucruri in urma, sa cresc si sa invat, sa urc in ierarhii si sa dezvolt proiecte. Sa creez lucruri, sa pun in practica strategii si sa vad cum munca mea conteaza, sa vad cum pot sa fac lucruri care tin de mine si care sa demonstreze intr-un fel cine sunt.
M-au napadit emotii si melancolii de toamna.S-au aprins si s-au stins incendii, s-au deschis rani pe care le credeam vindecate si au rasarit ganduri de care uitasem.Si m-am trezit confuza intr-o lume pe care o stiam si o puteam interpreta.Pierduta intre ceea ce trebuie si ceea ce vreau sau ar trebui sa imi doresc.
Am lasat sa treaca timpul si am crezut ca or sa treaca. Sau ca o sa se schimbe ceva.
Pana astazi.Intrebarile cu care ma trezeam in minte de saptamani intregi au gasit raspunsul potrivit..
Am ascultat povesti frumoase cu un bebelus nascut din dragoste.Cu drumuri si griji de mama.Cu ganduri de sotie si problemele unei vieti de om mare.Cu intrebarile nesfarsite ..eu cand?si cand?si …de ce?
Si am ales.Am stiut clar, limpede si raspicat pentru prima oara dupa mult timp. EU nu.
Eu nu vreau povestile pe care altii le au scris deja si nu imi doresc acum nimic mai mult decat am.Nu e timpul pentru mine sa vreau alte lucruri cand am tot ce am visat ieri. Nici macar nu ma gandesc foarte mult la urmatoarele saptamani si nu,nu ma gandesc nici la anul care vine.In schimb ma gandesc la ziua de azi. La cd-ul cu Beligan lasat in masina.La piesa de teatru de aseara si la muzica pe care o sa o ascult maine. LA mirosul de cafea dimineata, la florile pe care le iubesc.LA oamenii minunati pe care ii intalnesc si care imi fac zilele frumoase.
La jobul pe care il am si care imi place.Care ma chinuie si care nu imi face zilele usoare.Dar care este alegerea mea.
La faptul ca in fiecare zi invat ceva mai mult despre femeia pe care o vad in oglinda.La rabdarea pe care simt ca o am.Si la cum stiu ca omul potrivit va sti sa ma alinte.Sa ma cunoasca si sa ma iubeasca. Sa invete mirosul cafelei de dimineata.Si va sti sa imi descifreze zambetul..si sa ma pastreze.
Azi stiu ca traiesc frumos.Stiu ca ma bucur.Si stiu ca am deschis ochii catre toamna.Si catre mine, din nou.
